Probioticele: Dincolo de Sanatatea Gastrointestinala (informatii utile)

Probioticele: Dincolo de Sanatatea Gastrointestinala

Probioticele au devenit din ce in ce mai populare pentru capacitatea lor de a sustine sanatatea generala, in special pe cea gastrointestinala. Totusi, actiunile acestor suplimente merg mult dincolo de echilibrul florei intestinale.

Ce sunt probioticele si inulina?

Probioticele sunt microorganisme vii, in principal bacterii si drojdii, care atunci cand sunt consumate in cantitati adecvate, ofera beneficii pentru sanatatea gazdei. 
Acestea pot include tulpini din genuri precum Lactobacillus, Bifidobacterium, si Streptococcus, care au roluri semnificative in mentinerea echilibrului microbiotei intestinale.
Inulina, pe de alta parte, este o fibra prebiotica, care serveste ca hrana pentru probiotice. Aceasta ajuta la stimularea cresterii bacteriilor benefice in intestin, imbunatatind astfel eficienta actiunii probiotice. In mod colectiv, probioticele si prebioticele formeaza un sinbiot care optimizeaza sanatatea intestinala si sustine functii esentiale ale corpului.

Impactul probioticelor asupra sanatatii gastrointestinale

Sanatatea intestinala este probabil cea mai bine cunoscuta arie in care probioticele isi demonstreaza eficienta. Intestinul gazduieste trilioane de bacterii benefice si patogene, care formeaza un ecosistem complex numit microbiom. Probioticele contribuie la mentinerea acestui echilibru delicat, inhiband proliferarea bacteriilor daunatoare si sustinand sanatatea mucoasei intestinale.

Beneficii bine documentate ale probioticelor in sfera gastrointestinala includ:
■ Contribuie la Tratamentul si prevenirea diareei (in special cea asociata cu antibioticele)
■ Ameliorarea sindromului de colon iritabil (IBS)
■ Imbunatatirea digestiei

Cu toate acestea, impactul probioticelor si al inulinei se extinde dincolo de sistemul digestiv, afectand multe alte functii fiziologice.

Beneficiile probioticelor pentru sistemul imunitar

Intestinul este considerat a fi casa a aproximativ 70% din celulele imune ale corpului, facand microbiomul intestinal o componenta importanta a sistemului imunitar. 

Probioticele pot avea  efecte pozitive asupra functiei imunitare prin mai multe mecanisme:

1.    Modularea raspunsului imun

Probioticele ajuta la stimularea productiei de imunoglobuline (IgA), care sunt esentiale in protejarea mucoaselor de agenti patogeni. De asemenea, ele activeaza limfocitele T si macrofagele, celule care au rolul de a lupta impotriva infectiilor.
Intr-un studiu publicat in The Journal of Clinical Gastroenterology, s-a demonstrat ca suplimentele probiotice, in special cele care contin Lactobacillus rhamnosus si Bifidobacterium lactis, pot reduce durata si severitatea racelilor si altor infectii respiratorii.

2.    Reducerea inflamatiei cronice

Inflamatia cronica de grad scazut este asociata cu o varietate de afectiuni, inclusiv boli cardiovasculare, diabet si boli autoimune. Probioticele ajuta la reducerea inflamatiei prin scaderea nivelurilor de citokine pro-inflamatorii si prin echilibrarea activitatii celulelor imune. 
Tulpinile precum Lactobacillus plantarum si Bifidobacterium breve sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a scadea inflamatia sistemica.

3.    Imbunatatirea raspunsului la vaccinuri

Studiile sugereaza ca probioticele pot stimula eficienta vaccinurilor, ajutand organismul sa dezvolte un raspuns imun mai puternic. O cercetare publicata in Vaccine a aratat ca suplimentarea cu probiotice a crescut titrurile de anticorpi dupa vaccinarea impotriva gripei.

4.    Intarirea barierelor epiteliale

Probioticele contribuie la intarirea barierei intestinale prin cresterea productiei de mucus si prin stimularea formarii de celule epiteliale. O bariera intestinala sanatoasa previne patrunderea toxinelor si a bacteriilor patogene in sange, protejand astfel organismul de inflamatii sistemice si infectii.

Efectele probioticelor asupra sanatatii cognitive

In ultimii ani, cercetarile au descoperit ca intestinul si creierul sunt interconectate prin intermediul asa-numitei "axe intestin-creier".
Aceasta implica o comunicare bidirectionala intre microbiota intestinala si sistemul nervos central, influentand starea de spirit, functia cognitiva si comportamentul.

1. Reducerea anxietatii si a depresiei
Probioticele au demonstrat capacitatea de a reduce simptomele de anxietate si depresie prin influentarea productiei de neurotransmitatori. Bacteriile din intestin contribuie la sinteza serotoninei, cunoscuta sub numele de "hormonul fericirii".
Studiile arata ca probioticele care contin Lactobacillus rhamnosus pot reduce nivelurile de cortizol si pot imbunatati reactiile la stres.
Un studiu publicat in Brain, Behavior, and Immunity a aratat ca persoanele care au consumat probiotice au prezentat o reducere semnificativa a simptomelor de depresie si anxietate, comparativ cu grupul placebo.

2. Imbunatatirea functiei cognitive
Pe langa efectele asupra starii de spirit, probioticele pot contribui la imbunatatirea memoriei si a functiilor cognitive. O cercetare publicata in Frontiers in Aging Neuroscience a aratat ca suplimentarea cu probiotice a imbunatatit memoria si functia executiva la pacientii cu boala Alzheimer.
Inulina, prin capacitatea sa de a hrani bacteriile benefice din intestin, poate amplifica aceste efecte, stimuland productia de butirat si alti acizi grasi cu catena scurta, care protejeaza neuronii.

3. Protectia impotriva neuroinflamatiei
Inflamatia sistemica poate afecta negativ sanatatea creierului si este asociata cu afectiuni neurodegenerative precum Alzheimer si Parkinson.
Prin reducerea inflamatiei intestinale si a permeabilitatii intestinale, probioticele si inulina ajuta la prevenirea inflamatiei in creier.

Impactul probioticelor asupra echilibrului hormonal

Sanatatea hormonala este, de asemenea, influentata de microbiomul intestinal. Dezechilibrele hormonale pot duce la o serie de probleme de sanatate, cum ar fi sindromul ovarului polichistic (SOP), probleme de fertilitate, sau tulburari menstruale. Probioticele contribuie la reglarea hormonilor prin mai multe mecanisme.

1.    Modularea metabolismului estrogenului

Estrogenul este un hormon esential pentru sanatatea reproductiva, iar metabolismul sau este partial reglat de bacteriile intestinale. O grupa de bacterii denumita "estrobolom" are rolul de a metaboliza estrogenii si de a ajuta la eliminarea lor din organism. Probioticele contribuie la mentinerea unui estrobolom sanatos, prevenind astfel acumularea excesiva de estrogen, care poate duce la boli precum endometrioza si cancerul de san.

2.    Imbunatatirea sensibilitatii la insulina

Probioticele au efecte pozitive asupra metabolismului glucozei si pot imbunatati sensibilitatea la insulina. Aceasta este deosebit de importanta pentru persoanele care sufera de diabet de tip 2 sau de sindromul metabolic. Bacteriile probiotice ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange, prevenind astfel varfurile glicemice

4.    Imbunatatirea metabolismului glucozei si sensibilitatii la insulina 

Probioticele au capacitatea de a influenta metabolismul glucozei si de a creste sensibilitatea la insulina, fiind esentiale pentru persoanele cu diabet de tip 2 sau sindrom metabolic. 
Tulpinile de probiotice din genurile Lactobacillus si Bifidobacterium pot ajuta la reducerea inflamatiei intestinale, ceea ce, la randul sau, poate imbunatati raspunsul organismului la insulina. Prin mentinerea unui microbiom intestinal sanatos, probioticele pot preveni cresterea excesiva a glicemiei si complicatiile metabolice care rezulta din aceasta.

5.    Reglarea hormonului de stres, cortizol

Cercetarile sugereaza ca probioticele pot influenta nivelurile de cortizol, hormonul de stres din organism. In perioadele de stres prelungit, cortizolul poate duce la dezechilibre hormonale si la inflamatie cronica. Lactobacillus helveticus si Bifidobacterium longum sunt doua tulpini care au demonstrat efecte pozitive asupra reducerii nivelurilor de cortizol, imbunatatind astfel capacitatea organismului de a face fata stresului si de a restabili echilibrul hormonal.

Sinergia dintre probiotice si inulina

Inulina este o fibra prebiotica care joaca un rol crucial in sustinerea actiunii probioticelor. Ea este hrana principala pentru bacteriile benefice din intestin si ajuta la cresterea si proliferarea lor. Suplimentele care contin o combinatie de probiotice si inulina, denumite sinbiotice, sunt considerate a fi mai eficiente in restabilirea echilibrului microbiomului intestinal decat probioticele administrate singure.

1. Imbunatatirea sanatatii intestinale
Prin stimularea cresterii bacteriilor benefice, cum ar fi Bifidobacterium si Lactobacillus, inulina contribuie la reducerea inflamatiei intestinale si la refacerea barierei intestinale.
Aceasta ajuta la prevenirea afectiunilor intestinale, cum ar fi boala inflamatorie intestinala (IBD) si sindromul de intestin permeabil.

2. Sinteza acizilor grasi cu catena scurta (AGCC)
Inulina este fermentata de bacteriile din intestinul gros, rezultand productia de acizi grasi cu catena scurta, cum ar fi butiratul.
Acesti acizi grasi au proprietati antiinflamatorii si joaca un rol crucial in protectia impotriva bolilor cronice, inclusiv diabetul si obezitatea.

3. Sanatatea creierului si a sistemului imunitar
Inulina, prin actiunea sa prebiotica, stimuleaza productia de compusi benefici care ajuta la comunicarea dintre intestin si creier.
Aceasta imbunatateste astfel functiile cognitive si sanatatea mintala, reducand riscul de boli neurodegenerative si depresie.
In plus, inulina contribuie la stimularea raspunsului imun prin cresterea populatiilor de bacterii benefice care joaca un rol in apararea organismului.